Responsabilitatea în viața de zi cu zi.
Cât de etic este rolul pe care îl joci în viața ta?
Persecutor,acuzator?
Salvatorul?
Victima?
În viața fiecăruia dintre noi, întâlnim oameni diferiți, cu povești unice și originale. Învățăm de la toți acești oameni câte ceva analizând fără să ne dăm seama ce rol joacă ei iar în același timp noi comunicăm cu aceștia. Cu toții suntem angrenați în timpul vieții în diferite roluri, la muncă, acasă, cu prietenii, în societate, jucând diferite roluri de eroi, în fiecare moment trăit.
Toate aceste istorii de viață cu eroi, cu măști, fapte și atitudini, sunt foarte populare în rândul copiilor prin povești ce sunt transmise prin cărți, televiziuni, radio și la acasă. Toate aceste povești la rândul lor au personaje preferate ce joacă în aceste istorisiri având un fir logic cu aventuri și un final cu talc bine ales. Găsim în ele tot felul de personaje bune, rele, și altele mijlocitoare pentru cele două extreme.
Spre exemplu salvatorii sunt din categoria bunilor, zâne bune, vrăjitori înțelepți, prinți și prințese frumoase, regi înțelepți și alții. Personajele persecutoare adică negative sunt de cele mai multe ori mame vitrege, vrăjitoare rele, dragoni, spâni și alte feluri de creaturi malefice. Victimele sunt personaje mijlocitoare, frumoase adormite, broaște, copii abandonați, fetițe sărmane, ori rățuște urâte și tot așa...
Pentru a fi salvată o victimă trebuie să găsească un salvator. Un salvator are de obicei în povești puteri magice nebănuite la prima vedere. Și astfel totul devine o luptă între bine și rău cu diverse implicații și tot felul de întâmplări dar mai ales cu acest schimb de roluri amețitor și plin de dramă.
În viața noastră de zi cu zi ne străduim din răsputeri parcă să intrăm în pielea diverselor personaje de poveste, în acele momente în care ne dorim ceva anume de la ceilalți.
Astfel în realitate, fiecare dintre noi este în stare să se schimbe și să joace oricare aceste trei roluri de până la cateva sute de ori într-o singură zi, trecând astfel prin victimă, persecutor și salvator ori de câte ori oferă un răspuns sau inițiază un dialog în dorința de a comunica ceva.
Triunghiul dramatic a fost inventat de Stephen Karpan în 1968.
Acesta afirmând că declanșarea dramei are loc atunci când se schimbă pozițiile în jurul Triunghiului și astfel declanșând emoțiile. Doar conștientizarea rolului fiecăruia poate opri desfășurarea dramei pe mai departe.
Persecutorul – este condus de mânie și are ca repertoare următoarul mesaj:
Pot să te fac să te simți rău și o fac! Acesta desconsideră valoarea, demnitatea, importanța și de multe ori chiar dreptul la viață și sănătate a celorlalți, ce sunt afectați de vorbele lui, acesta fiind motivul pentru care se comportă astfel făcându-i pe ceilalți să sufere și să se simtă incomodați de prezența lui. El critică, acuză, pedepsește, acuză și își folosește puterea în mod distructiv.
Dialogul este de genul:Din cauza ta se întâmplă asta! El menține victima oprimată, având o atitudine rigidă, autoritară.
Salvatorul - este preocupat de situațiile grele în care se află alte persoane,Au ca motto de bază: Pot să te fac să te simți bine! sau Lasă-mă să te ajut! Salvează chiar și atunci când nu dorește să facă asta, și se simte vinovat în momentul în care nu poate acționa.
Menține victima dependentă desconsiderând faptul că aceasta ar putea evalua la rândul ei situația acționând, sau cerând ajutorul. Se consideră superior în fața vulnerabilității, a slăbiciunilor altora, fără să verifice dacă persoana chiar vrea sau are nevoie de ajutor. Dacă nu mulțumește victima ajutând, devine imediat persecutor. Iar datorită poziției este tipul preferat de către toți ceilalți.
Victima – este cea care suferă având mesajul:Mi se poate face rău ori eu sufăr mai mult decât ceilalți!!! Are discursul de genul: Vai de mine, ce mi s-a întâmplat!!! Se simte victimizată, oprimată, lipsită de ajutor, apărare, fără putere, RUȘINATĂ.
Caută un salvator care să îi întrețină sentimentele negative și desconsideră valoarea umană și dreptul la demnitate și respect, căutând un persecutor. Dacă rămâne în această poziție va avea dificultăți în a lua decizii și a rezolva probleme. Triunghiul are caracteristica de bază că se mișcă neîncetat ca la un teatru în care victima este actorul principal, ea trăgând sforile în triunghi.
Fiecare intră în aceste trei poziții din postura lui predominantă și apoi schimbă rolurile încotinuu. Fără VICTIMĂ ceilalți doi își pierd sensul așa încât ea este deci e figură centrală a acestui triunghi magic al nefericirii. Pentru a ieși din acest triunghi dramatic în care toate relațiile sunt de genul PIERZĂTOR.
Există o a patra poziție în afara cercului care se numește ADULT. Dar înainte de a trece acolo întreabă-te acum pentru câteva secunde, tu în ce poziție intri de obicei, în acest joc dramatic? Pentru a sta în rolul de adult e necesar să fii etic și responsabil.
ETICA ȘI RESPONSABILITATE
Etica – este totalitatea normelor de conduită morală ce respectă valorile proprii și valorile celorlalți. Un vechi proverb dac spune că: Un om cinstit este întotdeauna ca un copil. Necesitatea eticii și responsabilității în viața noastră este dată de însăși dorința de a ajunge omul care vrem să fim.
Astfel a apărut necesitatea responsabilizării și a respectării eticii în viața socială și de familie a omului.
Fiind etic și moral omul poate atinge valorile comune ale umanității și în același timp funcționalitea eticii și moralei derivă din acțiunile tale să îți respecți valorile personale intacte, adică fără să minți, fără să ascunzi adevărul.
Ești etic atunci când respecți morala societății în care trăiești, legile ei și îți satisfaci toate nevoile și dorințele.
Asumându-ți toate consecințele ce derivă din acțiunile tale. Realizarea acțiunilor cu onoare, respect, corectitudine, prin munca cinstită și onestă. Ești responsabil atunci când îți asumi tot efortul și consecințele ce derivă din acțiunile tale.
Comunicarea și colaborarea ta cu ceilalți, deci implicit cu familie și societatea. Moral și responsabil ești așadar când respecți legile locale ale comunității în care trăiești prin asumarea și acceptarea lor și efortul susținut de la evoluția și progresul acestora. Fiecare dintre noi se îndreaptă spre a fi omul ideal în viziunea sa.
Iar pentru că ne dorim acest lucru cu toată ființa și acționăm în acest sens este necesar să facem apel la rațiune și bun simț. Un exemplu fără etică este acel model de colaborare în care celalat partener al tău nu este etic iar tu ești obligat să îți încalci valorile și să te îndepărtezi de omul care ești și vrei să fii. Ca să poți să fii etic este necesar să știi să separi binele de rău, nu doar să îți aperi valorile și credințele tale.
Liberul arbitru intern echivalează succesul și reușitele la regulile proprii, și la morala societății. Atunci când ești etic cu tine și cu ceilalți tot ceea ce faci și ești, devine un motiv de împlinire, fericire, și mândrie. Fără etică nu te poți bucura de ceea ce ai obținut, realizând în cele din urmă că te-ai autosabotat prin nerespectarea eticii și implicit a valorilor tale .
Trăind în Triunghiul Dramei la nivelul stărilor și situațiilor de zi cu zi, ajungem să trăim limitați, abuzați și îndurerați.