Pentru ca face parte din viata ecaruia dintre noi, rasul nu poate ignorat de oamenii de stiinta, care au incercat sa explice ce se intampla in creierul nostru atunci cand suntem amuzati, dar si sa investigheze bene ciile pe care aceasta actiune ni le aduce
Rasul este o trasatura pe care o impartasim cu primatele noastre inrudite – maimutele si de aceea, cercetatorii sunt de parere ca aceasta actiune conservata de evolutie trebuie sa aiba utilitatile ei.
Dar de ce radem?
Un raspuns plauzibil este ca rasul ne ajuta sa stabilim relatii interumane si ne ajuta sa ne apropiem unii de ceilalti. Rasul ne ajuta sa legam relatii si functioneaza, astfel, ca un liant social. Cu toate ca unele glume necesita abilitati cognitive dezvoltate pentru a starni rasul, aceasta forma de a ne manifesta amuzamentul este, in esenta, un act primitiv.
Desi vorbim despre o actiune primitiva, manifestata ca reactie naturala, cercetatorii din domeniul neurostiintei nu au fost surprinsi sa observe ca o actiune atat de complexa nu se poate limita doar la o singura regiune a creierului.
In cadrul unui studiu de laborator, ale carui rezultate au fost publicate in revista „Cerebral Cortex”, cercetatorii au analizat activitatea cerebrala a participantilor prin intermediul imagisticii prin rezonanta magnetica. Voluntarii au fost impartiti in trei grupuri: participantii din primul grup au fost gadilati pe talpa piciorului pentru a rade, cei din al doilea grup au fost gadilati, insa li s-a spus sa isi suprime rasul, iar participantilor din cel de-al treilea grup li s-a cerut sa rada voluntar, fara a gadilati.
Datele studiului au aratat ca participantii din primul grup de studiu au fost aceia care au ras cu adevarat in mod natural, iar la acestia anumite regiuni neuronale au fost cu mult mai implicate in timpul experimentului, prin comparatie cu participantii din celelalte doua grupuri.
Iata care au fost regiunile neuronale active pe durata rasului:
–
Hipotalamusul lateral, implicat intr-o serie de procese, precum starea de excitatie, mancatul, perceptia durerii, functiile digestive si tensiunea arteriala.
–Lobul parietal, responsabil pentru procesarea simturilor.
–Corpul amigdalian, implicat in procesul de prelucrare al amintirilor, luarea deciziilor si reactiile emotionale.
–Cerebelul, responsabil pentru atentia vizuala, limbajul si empatia.
Pe durata studiului, cercetatorii au masurat si activitatea unei regiuni neuronale a materiei cenusii care joaca un rol central in administrarea durerilor cronice resimtite de catre organism. In timpul rasului, o regiune din cortexul prefrontal este activata si elibereaza endor ne, cunoscute pentru reducerea durerii percepute si instalarea starii de euforie.
Progresele stiinti ce ale unor domenii precum psiho-neuro-imunologia se imbina cu cele ale psihologiei, neurologiei si medicinei, in special cu endocrinologia. Insa studiile care au investigat efectele terapeutice ale rasului au fost putine si rare, iar in literatura de specialitate nu este rar intalnita tendinta de a trage concluzii provizorii. Cu toate astea, cateva studii efectuate mai recent au aprofundat analiza asupra potentialului terapeutic al rasului si puterea sa de a ne vindeca.
Iata concluziile catorva studii de specialitate efectuate pe aceasta tema:
–Functiile vasculare: Starile emotionale negative – precum depresia si anxietatea – pot creste riscul dezvoltarii bolilor cardiovasculare. In urma studiilor efectuate pe aceasta tema, cercetatorii au descoperit ca rasul a avut un impact bene c asupra functiilor vasculare, in randul persoanelor care obisnuiesc sa se uite la lme de comedie.
–Sanatatea cardiovasculara: in cadrul unui alt studiu de specialitate, cercetatorii au analizat datele medicale a 20.934 de persoane pentru a observa daca exista o asociere intre frecventa cu care o persoana rade si riscul dezvoltarii bolilor de inima, dar si a accidentului vascular cerebral. Astfel, persoanele care rad foarte rar au avut un risc cu 21% mai mare pentru boli de inima, iar prevalenta accidentului vascular cerebral a fost cu pana la 60% mai mare in randul acestora, sunt de parere cercetatorii.
–Terapia prin ras si „yoga rasului”: aceste tehnici implica exercitii de respiratie si ras fortat, care se transforma in veselie autentica atunci cand participantii realizeaza cat de ridicoli sunt. Studiul realizat pe aceasta tema a aratat ca terapia prin ras a imbunatatit instant starea de spirit a participantilor si le-a ameliorat nivelul de anxietate pe termen lung.
Dr.Madan Kataria a studiat efectele rasului in delung si a ideat miscarea yoga prin ras unde se practica terapua rasuluii,activarea rasului interior.