Fluturi de lumina

În noaptea înstelată, credința șoptește,

un cântec vechi, învăluit în mister,

fiecare stea, un vis împlinit,

un ecou de dorințe ce se împletesc,

în inima mea, ca un râu curgător.

Vise zboară, fluturi de lumină,

desenează rute pe cerul apusului,

iar eu, cu sufletul deschis,

privesc cum se transformă iluziile

în realitate, în fiecare bătaie a inimii.

Împlinirea se așterne,

ca o mantie de aur pe umerii timpului,

iar eu mă pierd în parfumul ei,

în zâmbetul tău, ce aduce primăvara

în fiecare colț al sufletului meu.

Credința e o flacără,

ce nu se stinge, chiar și în furtuni,

o luminiță în întuneric,

care arde cu putere,

hrană pentru visele ce ne unesc.

Azi, în grația serii,

îți scriu numele cu stele,

iar vântul îmi aduce răsunetul

viziunilor noastre,

împreună, în acest dans etern.

Rămâi cu mine, iubire,

în acest tărâm de visuri,

unde fiecare împlinire e o promisiune,

iar credința noastră,

un poem nesfârșit, în fiecare zi.