Reasumarea istoriei personale și familiale, înscrierea mai corectă într-o descendență sau într-o legendă și punerea în ordine a „moștenirii” lăsate de strămoșii noștri: acesta este obiectul psihogenealogiei clinice.
Psihogenealogia ne oferă posibilitatea să ne păstrăm loialitățile familiale care ne convin; să scoatem la iveală tot ceea ce a fost vesel, onorabil, agreabil și liniștit în familia noastră; să lăsăm deoparte povara erorilor, a suferințelor, a rănilor și a „păcatelor” din trecut; să acceptăm că în familia noastră pot exista și lucruri rele, rușinoase și nespuse, drame nerezolvate, pierderi pe care nu le putem admite și să ne putem distanța astfel, ca să ne trăim, în sfârșit, propria viață.
Un lucru e de la sine înțeles, dar e și mai bine să vorbim, despre el: comunicarea verbală conștientă și exprimarea directă sau indirectă a sentimentelor. O transmitere tacită a experienței de viață.
Vedere de ansamblu a analizei transgeneraționale și a implicațiilor sale, transmiterea traumelor din generație în generație prin diverse acte ratate.
Să le fim credincioși strămoșilor noștri, dar mai ales nouă înșine: „loialitățile familiale” invizibile și inconștiente. Să nu repetăm greșelile, suferințele și păcatele strămoșilor noștri; dar să știm că faptele se repetă la perioade marcante, deseori semnificative: sindromul de aniversare. Sindromul de aniversare și repetiția. Pierderi inacceptabile și doliuri neelaborate. Lucrările lui Josephine Hilgard privitoare la sindromul de aniversare, la repetiții și la potriviri de simptome explicând cum se repetă.
Ceea ce nu se exprimă în cuvinte lasă urme și se exprimă prin suferințe: limbajul trupului și, de asemenea, a face cunoscut fără vorbe. A se exprima indirect, prin limbajul trupului.
La cine, la ce ținem într-adevăr? Să înveți să percepi evenimentele vieții și ceea ce este esențial pentru tine însuți.
Viața începe în momentul conceperii și depinde de mediul familial, de clasa socială și de eticheta pusă de către celalalt. Viața începe în momentul conceperii. Prezicerile făcute în leagăn. Contextul în care bebelusul vine pe lume. Mediul social și ritualurile locale. Impactul clasei sociale de apartenență asupra vieții personale.
Limba vorbită acasă este uneori diferită de cea a țării în care se locuiește. Rolul rezervat copilului. A fi mama mamei sale. Influența clasei sociale de apartenență, a uzantelor și a obiceiurilor acesteia. Familii așa zis normale, familii nevrotice, ba chiar perverse. Alegerea prenumelui. Întorsăturile vieții.
Memorie familială, uitări și reconstituire. Trecutul reevaluat. Avem familia pe care o avem. Reconstituirea trecutului personal este întotdeauna dificilă de înfruntat, dar foarte utilă de reconstituit.