Nu muri cu mortii tai!

Nu muri cu morții tăi.

Știai că atunci când îți plângi morții, plângi pentru tine, nu pentru ei?

Plângi pentru că i-ai "pierdut" pentru că nu-i ai alături de tine. Crezi că totul se termină cu moartea.

Și tu crezi că au dispărut.

Deci, dacă morții tăi au dispărut, unde sunt?

Dacă au plecat, sau sunt acum în altă parte, este acel loc mai bun decât acesta?

Dacă acel loc este mai bun decât acest loc, atunci de ce suferi la despărțire?

Dacă i-ai iubit cu adevărat, iubește-i din nou, și de data aceasta cu mai multă putere, cu mai multă puritate, cu mai multă dăruire.

Astăzi nu va mai exista niciun fel de cicăleală.

Doar iubirea va fi esența între voi, între noi, între ei.

Nu muriți cu morții voștri.

Nu uitați că ne uităm doar la o singură parte a medaliei (moartea).

Noi nu privim partea cealaltă; nu vedem locul de lumină în care se află ei.

Ce-ar fi dacă am începe să vedem "Moartea" ca pe o a doua naștere?

A doua naștere prin care vom trece cu toții.

Nu muri cu morții tăi, onorează-i trăindu-ți viața în autenticitate cu tine însuți.